„Poarta către Lumea de Dincolo” din Siberia a început să se despice

Megasurparea Batagay, cunoscută mai bine sub numele de „Poarta către Lumea de Dincolo” din Siberia, continuă să crească într-un ritm alarmant.

Cercetările recente arată că uriașa cicatrice geologică s-a mărit cu până la 1 milion de metri cubi în fiecare an începând din 2014, eliberând mii de tone de carbon pe măsură ce se fracturează.

• Un fenomen meteo bizar ar putea explica de ce fabricile declanșează ninsori
• Ce au descoperit cercetătorii după ce i-au învățat pe șobolani să conducă?

Această crăpătură lungă de 1 kilometru se află în Republica Sakha din estul Siberiei, Rusia. În anii 1960, crăpătura în formă de mormoloc era doar un șanț neînsemnat, dar a continuat să se lărgească într-un ritm alarmant în ultimele decenii, pe măsură ce temperaturile în creștere au dezghețat permafrostul din zonă. Din cauza locației sale extrem de izolate, megasurparea a scăpat nedetectată timp de ani de zile până când a fost recunoscută pentru prima dată în imagini din satelit în 1991.

„Poarta către Lumea de Dincolo” din Siberia se tot mărește

„Poarta către Lumea de Dincolo” din Siberia este, în esență, rezultatul temperaturilor în creștere din regiune asociate cu schimbările climatice. Permafrostul din sol ținea pământul la un loc, dar temperaturile în creștere l-au dezghețat și au subminat structura sa. Pământul s-a slăbit și s-a prăbușit, provocând o alunecare de resturi spre câmpia inundabilă a râului Batagay. Pe măsură ce pământul continuă să se prăbușească, mai mult sol înghețat este expus la căldură, ceea ce duce la creșterea dimensiunii megasurpării.

În cel mai recent studiu, oamenii de știință de la Universitatea de Stat Lomonosov din Moscova și de la Institutul de Permafrost Melnikov, împreună cu colegi din Germania, au realizat o modelare geologică 3D a megasurpării Batagay pentru a înțelege mai bine trecutul, prezentul și viitorul acesteia.

Ei au descoperit că megasurparea a mobilizat aproximativ 35 milioane de metri cubi de sol începând cu anii 1990. Aproximativ două treimi din material era gheață de sol, iar restul era compus din sedimente de permafrost, scrie IFL Science.

Megasurparea continuă să crească în dimensiune. Cercetătorii notează că megasurparea avea o lățime de 790 de metri în 2014, dar s-a extins la 890 de metri în 2019.

Schimbările climatice determină apariția de tot mai multe astfel de fenomene

Deși megasurparea Batagay este cea mai mare, schimbările climatice determină rapid apariția de noi alunecări de permafrost în cele mai nordice părți ale lumii. Un studiu a găsit mii de alunecări de teren declanșate de climă într-un mediu arctic înalt în ultimele decenii.

Situația este deosebit de vizibilă în Rusia, unde aproape 65% din sol este compus din permafrost. În august 2020, un crater uriaș a fost deschis după ce o bulă explozivă de gaz metan a izbucnit sub pământ în tundra izolată din Siberia, împrăștiind bucăți de roci și sol pe sute de metri pe Peninsula Yamal.

Studiul de față este publicat în revista Geomorphology.

Vă recomandăm să citiți și:

În fiecare oră, Groenlanda pierde 30 de milioane de tone de gheață

Fermele solare gigantice din viitor ar putea afecta cantitatea de energie generată în alte părți ale lumii

2023 a fost cel mai cald an din istoria lumii! „Bucurați-vă cât mai puteți”

O analiză a ultimilor 50 de ani arată de ce albinele fac mai puțină miere